DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: "Povestea măştilor veneţiene"
Imediat ce Sorana a păşit în oraşul lagunelor, al romantismului, al iubirilor supreme şi al celor mai crunte trădări în dragoste, Veneţia, tărâmul răsărit din apă, a avut sentimentul că trăieşte într-o lume miraculoasă, în care timpul parcă s-a oprit din mersul său firesc, că pluteşte într-o atmosferă pătrunsă de spiritul medieval, în care cavaleri şi domniţe dau viaţă celor mai grandioase castele şi palate, ce păreau a fi înghiţite de apa ce le traversează nestigherită, de la un capăt la celălalt. Combinaţia incredibilă de apă şi lumină, dădea magie şi feerie locului. Iar mirajul Veneţiei, oraş al luminii dar şi al întunericului a făcut ca fiecare clipă trăită în această fermecătoare lagună sărată a Mării Adriatice, să fie simţită la maximum.
Părinţii săi au ales acest fascinant loc, ca destinaţie, pentru vacanţa intersemestrială din februarie, ademeniţi de faima şi istoria magicului oraş.Şi bineînţeles că s-au îndrăgostit de acesta de la prima vedere... de faţadele... de zidurile scorojite ale clădirilor, grave, decăzute... dar în acelaşi timp mândre şi somptuoase, purtând cu nobleţe amprenta timpului.
Ĩn acest oraş de legendă care părea că nu oboseşte şi nu doarme niciodată, Sorana avu impresia că feţele caselor care se oglindesc în apă îşi spun propriile poveşti, ce păreau a ascunde secrete incredibile şi propria istorie, încremenite parcă într-un alt timp. A fost imediat încântată de plimbarea cu gondola, dar, în acelaşi timp, obosită de drum, adormi.
...
Read full text