Ea Mă IubeșTe Poem by Valentin Busuioc

ea mă iubeşte
după felul în care bea laptele din pahar
îmi dau seama
cum mă priveşte prin pojghiţa aia subţire
care se prelinge pe margini
şi-mi spune că norii nu se oglindesc niciodată în lapte
ci poate pereţii
pesemne colile albe pe care nu pot scrie nimic
dar care păstrează gogoşile calde
până ajung la birou şi le împart colegilor
precum vântul frunzele
prin ferestre deschise

şi după obiceiul de a-mi înveli picioarele cu pătura
când scriu în sufragerie lângă cele trei icoane de lemn
îmi dau seama
cum tace când îi mulţumesc şi nu mă priveşte în ochi
de teamă să nu-mi fugă inspiraţia
apoi se duce în odaie călcând uşor
iar până i se usucă pe obraz cea din urmă lacrimă
a şi adormit fericită

știu asta după cum dimineața
ne ducem goi la fereastră
ținându-ne de mână
așa cum norii
după ce anevoie străpung pielița cerului
ni se arată scămoșați
și tare visători